Arhitectura funerară desemnează o categorie de obiecte aflate la graniţa între sacru şi profan, între etern şi efemer. Monumentele funerare se întrupează ca forme materiale, arhitectonice, ale memoriei, fiind deopotrivă opere de artă şi mărturii ale trecutului. Capelele funerare ale păturii înstărite din fostul Imperiu Austro-Ungar, proiectate şi construite de arhitecţi şi meşteri celebri, erau încărcate a priori cu o puternică valoare identitară şi jucau un dublu rol simbolic – mărturie a unor destine apuse şi amintire a datoriei de a purta spre viitor numele şi visele moştenite. Astăzi, multe dintre aceste monumente se găsesc în cadrul cimitirelor urbane; altele, nu puţine la număr, sînt capelele de familie, amplasate în puncte semnificative ale domeniilor nobiliare, fiind aşezate atît în incinta ansamblurilor de reşedinţă, cît şi în modestele cimitire săteşti. Unul dintre aceste monumente funerare este capela Mocioni, construită pe fosta moşie a familiei din satul Foeni, judeţul Timiş...(continuarea pe monumenteuitate.org)

1 Comentarii

Liceul teoretic, Alexandru Mocioni, din Ciacova, jud. Timis, la cca 40 km distnata de Timisoara, nu este tot al lor?